O afecțiune care începe încă din copilărie poate ajunge să provoace, la maturitate, dureri severe și dificultăți de mers. Este cazul displaziei de șold, care, în formele avansate, poate necesita protezarea articulației.

Printre pacienții care au ajuns la protezarea șoldului din cauza unei displazii diagnosticate încă din copilărie este și Natalia Silivestrova, în vârstă de 47 de ani. De-a lungul anilor, pacienta a urmat mai multe tratamente și a trecut prin intervenții chirurgicale, însă afecțiunea a continuat să evolueze.

„Am urmat tratamente și am făcut intervenții, dar situația era, de la o zi la alta, tot mai gravă. Aveam o diferență de lungime a picioarelor și dureri tot mai mari. Am fost operată și mi-a fost implantată o proteză de șold. Îi mulțumesc domnului doctor Vladov și întregii echipe medicale. Operația a fost un succes”, povestește pacienta.

Potrivit medicilor ortopezi-traumatologi, displazia de șold este o afecțiune caracterizată prin dezvoltarea insuficientă sau anormală a articulației șoldului, prezentă cel mai frecvent încă din copilărie. Netratată la timp, această afecțiune poate duce la deteriorarea progresivă a articulației și la limitarea severă a mobilității.

„Displazia de șold reprezintă o nepotrivire între dimensiunea capului femural și cavitatea acetabulară a osului coxal. De cele mai multe ori, este o afecțiune congenitală, însă poate fi depistată și după primul an de viață. Dacă nu este corectată la timp, poate apărea luxația șoldului, cu deplasarea capului femural din articulație”, explică medicul ortoped-traumatolog Serghei Vladov.

Odată cu trecerea anilor, articulația afectată se poate uza mai repede, iar durerile devin tot mai intense. Evoluția bolii poate duce la deteriorarea cartilajului articular și la instalarea coxartrozei. În astfel de cazuri, medicii pot recomanda artroplastia totală de șold – înlocuirea articulației afectate cu o proteză.

„Artroplastia totală de șold este o metodă sigură și eficientă pentru pacienții cu displazie de șold avansată. Datorită tehnicilor chirurgicale moderne și implanturilor adaptate particularităților anatomice ale fiecărui pacient, oamenii își pot recăpăta mobilitatea, pot scăpa de durere și își pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții”, menționează medicul Serghei Vladov.

Printre factorii care pot crește riscul apariției displaziei de șold se numără:

• predispoziția genetică și istoricul familial;
• sexul feminin, fetele fiind afectate mai frecvent decât băieții;
• prima sarcină;
• poziția pelviană a fătului;
• cantitatea redusă de lichid amniotic;
• vârsta mamei de peste 35 de ani;
• anumite deformări ale membrelor inferioare la nou-născut.

Specialiștii IMSP SCTO recomandă adresarea la medicul ortoped-traumatolog atunci când apar:

• dureri persistente la nivelul șoldului;
• dificultăți la mers sau șchiopătat;
• limitarea mișcărilor articulației;
• diferență de lungime între membre;
• dureri persistente, care nu se ameliorează în urma tratamentului medicamentos sau a procedurilor de recuperare.

Potrivit datelor medicale internaționale, aproximativ 3 din 1.000 de nou-născuți sunt diagnosticați cu displazie de șold.