Holurile Secției de Ortopedie și Traumatologie nr. 2 încep să pulseze de viață încă din zori, chiar și atunci când liniștea încă persistă. Pentru Nina Tataru, această oră nu este doar începutul unei zile obișnuite, ci începutul unei misiuni pe care o îndeplinește cu aceeași determinare de la vârsta de 23 de ani.

De doi ani, ea este una dintre persoanele-cheie în organizarea și coordonarea echipei din secție, reușind să asigure un management eficient, un flux corect al activităților medicale, menținerea calității actului medical, precum și susținerea permanentă a colegilor.

„La 7:30 sunt la serviciu, dar sunt zile când ajung și la 6:40, pentru a planifica ziua. Să ocupi această funcție de asistentă superioară înseamnă nu doar să delegi responsabilități, ci să gestionezi întregul proces de muncă al echipei”, povestește Nina Tataru.

Povestea Ninei începe în satul Sireți, raionul Strășeni, acolo unde a crescut și unde și-a descoperit curiozitatea pentru medicină, inspirată de sora sa mai mare, studentă la medicină.

„Inițial mă gândeam la design interior sau la croitorie, dar, văzând-o pe sora mea la medicină și răsfoindu-i cărțile, am început să citesc. Atunci am decis că vreau și eu să merg pe acest drum.”

În 2013, a pășit pentru prima dată în sistemul medical, cu dorința de a fi alături de oamenii aflați în suferință. A fost angajată la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, în Secția de arsuri și chirurgie plastică, unde a întâlnit cazuri complexe care au contribuit esențial la formarea rezistenței sale profesionale și emoționale.

„Am lucrat mult, în toate rolurile. Am început ca asistentă de proceduri, apoi am devenit asistentă de gardă. Am lucrat la pansamente, acolo unde era nevoie. Spălam pacienți, îi îngrijeam, îi hrăneam și le ofeream tot sprijinul necesar. Așa a fost timp de 10 ani.”

Din aceste experiențe a învățat cât de important este comportamentul unei asistente în relația cu pacientul.

„Pe lângă tratament, felul în care vorbești cu pacientul contează enorm. Blândețea și calmul se transmit, iar respectul este esențial în această meserie.”

În acea perioadă, Nina a fost martoră la fragilitatea, dar și la reziliența umană. Responsabilitatea a devenit un reper constant, care a ajutat-o să depășească orice provocare. În 2024, a acceptat o nouă etapă profesională, fiind numită asistentă superioară în Secția de Ortopedie și Traumatologie nr. 2.

„Să fii asistentă medicală superioară înseamnă să fii permanent implicată în procesul de muncă. Trebuie să cunoști toate etapele prin care trece pacientul: de la internare, tratament, evoluția stării de sănătate până la externare.”

Deși deține funcția de asistentă medicală superioară, Nina Tataru continuă să participe activ la activitatea secției, inclusiv la turele de noapte, la efectuarea pansamentelor și la toate intervențiile necesare, ori de câte ori situația o impune.

„Fără echipă nu reușești nimic. Ne ajutăm reciproc. Nu contează funcția, important este ca pacientul să simtă că este în siguranță.”

Despre pacienți, vorbește cu multă empatie. Spune că nu face diferențe între oameni și îi tratează pe toți cu aceeași responsabilitate.

„Pentru mine, toți sunt egali. Îi văd ca pe părinții mei. Uneori pacienții îmi rămân în suflet prin glumele lor sau prin poveștile lor de viață.”

Nina Tataru își exprimă recunoștința față de colegele din secție, pentru munca și dedicarea de care dau dovadă zilnic.

 „Munca noastră cere suflet și dăruire, iar noi demonstrăm asta zi de zi. Stimate colege, vă mulțumesc!”

În cadrul Secției de Ortopedie și Traumatologie nr. 2  își desfășoară activitatea cinci asistente medicale, coordonate de șeful interimar al secției, Sergiu Ciobanu.

Autor: Zinaida Batîru,

purtător de cuvânt, IMSP SCTO